Doctor? Chiar dacă am o doctor-fobie și nu pot vedea sânge, când eram mică îmi doream să devin doctor. Așa că de ce nu se poate ca un caracter al meu să fie o doctoriță, frumoasă, urâtă, slabă, grasă... Nu contează atâta timp cât e pe baricade într-un spital plin de pacienți care sângerează din toți pori (macabru, dar asta este ;)
De ce suntem făcuți să visăm mereu la ceea ce nu putem avea? Ei na, nu am ajuns să fiu doctor, da și? Doamne ajută, nu trebuie să văd sânge!!! Nu trebuie să ajung la un moment dat să nu mai știu pe ce continent mă aflu. Și viața de profesor de exemplu poate fi interesantă. Să învățăm să ne mulțumim (mă rog, cuvântul e cam nefericit ales, mulțumim în sensul de a nu ne mai întreba mereu ce-ar fi fost dacă...) cu ceea ce suntem și să facem de exemplu din cartofi, gratin!
